Despre carte: 2012 / Antologia îl prezintă pe Konstantin Balmont (1867–1942) ca un traducător de poezie de limbă franceză cât mai complet posibil (A. de Musset, C. Baudelaire, Sully-Prudhomme, J.M. de Heredia, C. Van Lerberg). A doua secțiune include traduceri de poezii de K.D. Balmont, aparținând poeților francezi - contemporanii săi. Cartea se deschide cu eseul lui M. Tsvetaeva „Povestea lui Balmont”. „A oferi echivalență artistică în traducere este o sarcină niciodată imposibilă. O operă de artă, în esența ei, este singulară și unică în față. Nu poți da decât ceva ce se apropie mai mult sau mai puțin. Uneori dai o traducere exactă, dar sufletul dispare, alteori dai o traducere liberă, dar sufletul rămâne. Uneori traducerea este exactă, iar sufletul rămâne în ea. Dar, în general, traducerea poetică este doar un ecou, ​​un răspuns, un ecou, ​​o reflecție. De regulă, ecoul este mai sărac decât sunetul, ecoul reproduce doar parțial vocea care l-a trezit, dar uneori, în munți, în peșteri, în castele boltite, ecoul, răsărit, îți va cânta strigătul de șapte ori, de șapte ori ecoul este mai frumos și mai puternic decât sunetul. Acest lucru se întâmplă uneori, dar foarte rar, cu traducerile poetice. Iar reflexia este doar o reflexie vagă a feței. Dar cu calități înalte ale oglinzii, cu condiții favorabile pentru poziționarea și iluminarea acesteia, o față frumoasă în oglindă devine mai frumoasă și mai strălucitoare în existența sa reflectată. Ecourile din pădure sunt unul dintre cele mai bune farmece.” K. D. Balmont